Regula MF.C.4: SelfBillingIndicator
În documentația oficială SAF-T publicată de ANAF, regula MF.C.4 stabilește ce trebuie să conțină elementul SelfBillingIndicator din secțiunea MasterFiles a declarației informative D406. Validatorul DUKIntegrator aplică regula la fiecare depunere; pe această pagină găsești cerința oficială, citată ca atare, și eroarea tipică semnalată la validare.
Cerința oficială
Indicator showing if a self-billing agreement exists between the customer and the supplier.
Text citat din documentația oficială SAF-T (SchemaDefCod), în limba originală, fără parafrazare.
Detalii din documentația oficială
Indicator care arată dacă există un acord de auto-facturare între client și furnizor.
Use only the code 389 for self-invoice or with value 0 (zero).
Utilizați numai codul 389 pentru autofactură sau altfel cu valoarea 0 (zero).
Invoices issued in the name and on behalf of the supplier, for which a self-billing agreement is in place. For self-invoice use the ”389” codification
Facturi emise în numele și pe seama furnizorului, pentru care există un acord de autofacturare. Pentru autofactură se utilizează codificarea ”389”
Valori scurte din coloanele fișei oficiale (tip de dată, sursă, obligativitate, cardinalitate), în ordinea din documentație:
SAFcodeType Optional Optional 389 0..1
Eroarea tipică la validare
SelfBillingIndicator este unul dintre câmpurile pe care DUKIntegrator le verifică strict în MasterFiles. Când verificarea pică, mesajul de eroare arată elementul și poziția din fișier, dar textul regulii rămâne în documentația oficială — îl ai mai sus, în forma publicată de ANAF. După corectare, validează fișierul din nou înainte de depunerea în SPV.